Craiova, str. Macului 4, tel. 0251.588.377, 0724.588.377, 0351.809.809

Ghidul pacientului

Analizele în ambulatoriu, în general, se efectuează la recomandarea medicului clinician (medic de familie, medic de specialitate) care, după o prealabilă consultaţie, doreşte să completeze informaţiile despre starea de sănătate a pacientului , pentru a fixa cea mai adecvată conduită terapeutică, ştiut fiind faptul că mai multe boli pot avea semne clinice asemănătoare.
De asemenea, se pot face analize profilactice: la angajare, controale periodice sau pentru asigurări de viaţă.
Există un numar important de pacienţi care solicită singuri analize, de obicei anual, pentru a-şi monitoriza starea de sănătate.

În medicina clinică, testele de laborator sunt utilizate pentru:

  • diagnosticarea afecţiunilor
  • monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni şi urmărirea eficienţei terapiei
  • screeningul populaţional în vederea depistrii active a unor boli

Se consideră că boala este singura cauză posibilă de modificare a rezultatelor testelor de laborator. În fapt, o multitudine de factori în afara bolii pot modifica compoziţia fluidelor corpului.

Variabilitatea rezultatelor testelor indusă de factori biologici este adesea mai mare decât variabiltatea dată de diverşi factori analitici. Controlul variabilităţii biologice începe cu o informare corectă a pacientului asupra pregătirii specifice înaintea recoltării probei.

Chiar dacă nu este necesar pentru toate determinările hemato-chimice, recoltarea analizelor de laborator se face dimineaţa, pe nemâncate, după un repaus alimentar de cel putin 8 ore. Se evită consumul de băuturi de orice fel (excepţie facând apa-nu mai mult de un pahar), activităţile fizice intense, consumul de alcool, fumatul şi, pe cât posibil, stresul şi postul prelungit. Deoarece o serie de medicamente pot modifica rezultatul analizelor, trebuie întrebat medicul dacă în cazul urmării unui tratament acesta trebuie întrerupt, pentru nealterarea rezultatelor.

Pentru examenul sumar de urină,recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient curat, aceasta fiind cea mai concentrată în elemente şi poate furniza date privind eventuala prezenţă a elementelor patologice.După recoltare, proba va fi adusă la laborator în maxim 2 ore. Dacă acest lucru nu este posibil, poate fi stocată la  2 - 8 oC pentru câteva ore până în momentul predării.
Proba Addis-hamburger se lucrează din urina colectată în decurs de trei ore. Se procedează astfel: la ora 6 dimineaţa se goleşte vezica urinară (nu se va păstra această urină). La ora 9 dimineaţa se goleşte din nou vezica, de această dată în recipientul pregătit. Se colectează toată cantitatea de urină. Dacă pacientul nu poate păstra în vezică urina timp de trei ore, va colecta în vasul respectiv toate micţiunile din intervalul stabilit. Proba va fi adusă la laborator în maxim o oră. Orele de recoltare pot fi modificate, în funcţie de posibilităţile pacientului (ex.ora 4 am - 7 am).

Urocultura vizează prezenţa unei potenţiale infecţii urinare. Se recoltează din prima urină de dimineaţă, din jetul mijlociu, direct în recipient steril (urocultor), după o prealabilă igienă a zonei genitale cu apă şi săpun. Se evită atingerea urocultorului pe interior cu mâinile. La copilul mic (sugar) recoltarea este facută de către un adult care va decontamina cu grijă zona perineală (cu apă şi săpun) şi va fixa în jurul meatului urinar orificiul unei pungi sterile speciale (marginile pungii sunt adezive la tegumentul zonei perineale). Se urmăreşte cu atenţie momentul micţiunii ; în această situaţie se colectează toată cantitatea de urină. Proba va fi adusă la laborator în maxim 2 ore de la recoltare. Pacienţii care nu se pot încadra în acest interval, vor păstra proba de urină la 2 - 8oC, nu mai mult de 6 ore. Această analiză se face anterior unui tratament antibiotic, deoarece antibioticele pot distruge flora microbiană sau inhiba multiplicarea ei fără să o distrugă, în ambele cazuri rezultatul fiind fals negativ. Urocultura de control se face la minim 5 zile de la terminarea tratamentului. Se vor respinge probele recoltate în recipient neadecvat, precum şi probele contaminate cu materii fecale, creme, pudră de talc, etc.

Dozările din urină (glucoză, proteine, creatinină, uree, acid uric, calciu, fosfor, potasiu, sodiu, magneziu, amilază) se fac din urina din 24 de ore care se recoltează în recipiente curate, iar pe toată durata recoltării aceasta va fi ţinută la 2 - 8oC. Dimineaţa (ex ora 7), pacientul urinează fară să reţină această cantitate, apoi colectează într-un vas toate emisiile de urină, până în dimineaţa zilei următoare inclusiv (ora 7), omogenizează urina recoltată, măsoară întreaga cantitate, reţine aprox.100 ml într-un recipient  pentru urină. Se vor respinge probele care nu sunt recoltate din urina din 24 ore, precum şi cele pe care nu este notată cantitatea emisă în cele 24 de ore.

Pentru examenul coproparazitologic, proba, de mărimea unei alune, se recoltează din scaunul emis în orice moment al zilei, din trei porţiuni distincte ale acestuia şi se pastrează la 2 - 8oC nu mai mult de 24 de ore. Se vor evita în săptămâna premergătoare recoltării medicaţia antiacidă, antidiareică, tetraciclina, uleiurile minerale, laxativele. Se recomandă 3 examene succesive, la interval de 7 zile. Recoltarea se face într-un recipient special, de unică folosinţă, evitându-se contaminarea cu urină. Întrucât ouăle de Enterobius vermicularis sunt rar întâlnite in materiile fecale, atunci când există o suspiciune a infestării, se recomandă efectuarea unei amprente anale, cu ajutorul unei fâşii de scotch transparente care aderă la orificiul anal şi care este ulterior lipită pe o lamă de sticlă distribuită de laborator. Procedura se face dimineaţa, înaintea efectuării toaletei locale.

Pentru coprocultură prelevarea probei se va face înaintea oricărui tratament antibacterian, într-un recipient special de unică folosinţă cu mediu de transport, pus la dispoziţie de către laborator. Se recoltează din trei porţiuni diferite ale scaunului o cantitate de mărimea unei alune sau 5 ml de scaun diareic şi se trimite la laborator în maxim 24 ore, timp în care este păstrată la 2-8oC.

Hemoragiile oculte se determină dintr-o probă de materii fecale recoltată în orice moment al zilei, într-un recipient de unică folosinţă şi conservat la 2-8oC nu mai mult de 24 de ore. Pacientul nu necesită o pregătire specială. Sângele menstrual sau hematuria pot contamina proba, conducând la reacţii fals pozitive.

Proba pentru scaunul de digestie constă în aproximativ 3-5 g materii fecale (cât o alună) prelevate din trei porţiuni distincte ale bolului fecal. Timp de o săptămână înainte de recoltare, pacientul nu ia bariu, uleiuri minerale, bismut, compuşi de magneziu, laxative şi nu foloseşte supozitoare, unguente. Timp de 72 ore înainte de recoltare ţine un regim cu 50-60 g unt (50-150g grasimi/zi), 100-200 g carne roşie, 500 ml lapte, 200-300 g cartofi, 100 g pâine şi nu consumă alcool. Copiii, neputând ingera aceste cantitaţi de alimente, vor ţine un regim constant înainte de recoltare, care să includă cantitaţi suficiente de grasimi şi carne roşie.

Exudatul faringian se recoltează dimineaţa şi înaintea începerii terapiei cu antibiotice. Pacientul nu îşi va face toaleta bucală, nu consuma alimente solide şi lichide, nu mestecă guma şi nu fumează. Dacă este imperios necesară recoltarea exudatului faringian şi nu poate fi efectuată de dimineaţa, aceata se poate face la 3-4 ore de la ultima masă.

Recoltarea culturii din secreţia vaginală presupune suspendarea tratamentelor şi irigaţiilor endovaginale cu cel puţin 48 de ore înainte, repaos sexual şi evitarea spălăturii vaginale în seara şi dimineaţa anterioare recoltării. 

Pentru cultura din secreţia uretrală, pacientul nu trebuie să urineze cu 4 ore înainte de recoltare.

 

Pregătirea pacientului pentru ecografie abdominală constă în post alimentar (inclusiv băuturi acidulate şi cafea) cu cel puţin 6 ore înainte de investigaţie, astfel ca stomacul să fie gol şi conţinutul gazos intestinal să fie redus, permiţând vizualizarea adecvată. Este indicat să se bea 1-1.5 litri lichide (apa plată, ceai). Cu 24 de ore înainte, nu se consumă dulciuri, se evită alimente care pot fermenta (fructe, lapte), iar cina din ziua precedentă trebuie să fie uşoară şi să nu fie servită mai târziu de ora 1800-1900. În cazul în care sunteţi balonat, se recomandă ca în ziua precedentă investigaţiei să se administreze medicamente ca Espumisan (1-2 tablete de 3 ori/zi).
În cazul ecografiei pelvine, se recomandă consumul a 1 litru de apă plată într-un interval de 30 minute, cu o oră înainte de investigaţie; pacientul nu trebuie să urineze, chiar dacă există această senzaţie, astfel vezica urinară va fi plină şi va permite vizualizarea structurilor învecinate (prostata, uter, ovare).